Fir de lună

Noapte, noapte

îmi dai şoapte,

de iubire şi de dor,

sărutarea lui pe pleoape,

dragostea ca un fuior

ce se toarce, zi de zi

în lumina soarelui,

împletindu-se cu luna,

în braţele cerului!

Noapte, noapte

Imi dai vise

Pentru clipele ucise

În zile de cumpene

Când tânjeam de dragoste

Şi rugam păsările

Să mi-l ţină-n cântece

Cum lumina soarelui

Viaţa pământului!