Singurătate

O să ţipe sufletul în tine 

Să-mi ceară să vin şi să-l dezleg
Şi-o să plângă marea pe ruine...

Eu, în calea ta, nu mai alerg!

Or să vină multe răsărituri, 

Tot cu dragoste, dar fără noi!
Vei petrece multe asfinţituri 

Vrând să tot dai timpul, înapoi!

S-or mări şi ochii în orbite. 

De atât amar şi aşteptat
Mâinile-ţi vor tremura, iubite, 

După mângâierea ce mi-ai luat.