N-ai cumva un loc de taină
Unde să-mi aşez iubirea?
Este unica-mi comoară
Ce-ţi aduce fericirea!
Ştii cumva un loc anume
Unde pacea să-şi găsească,
Şi-unde masa, somnul, toate,
Să înceapă să-i tihnească?
N-ai cumva, un loc la tine,
Vreo firidă luminoasă
S-o primeşti să se ascundă
De lumea prea arţăgoasă?
De-ai ascunde-o-n ochii tăi
Blânzi, adânci şi temători
S-ar simţi în largul ei.
I-ar da vieţii dragi culori!
De-ai păstra-o-n palma ta,
Mângâiere-o să devină,
Şi s-aşezi pe frunte-aş vrea,
Infinita ei, lumină!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu