Pe altarul poeziei

Ai semănat cuvinte-flori,
Dumnezeiesc deschise-n zori
Şi-ndrăgostite doar de soare
Precum iubirea roditoare!
Din coşul inimii, 
fierbinte
Ai semănat 
mii de cuvinte,
divine muzici împletind
din lacrima pură de gând.
Prea-plinul lor l-ai revărsat
Peste un univers 
curat,
peste un suflet de iubită
de seva lor, îndrăgostită!
La templu a venit 
sfioasă,
aducând inima-i voioasă,
legată de-un cuvânt de jar,
să ardă-veci pe-al tău altar.