O floare crescută-n deşert,
o floare pierdută
rămâne!
Nu-s inimi,
nici mâini s-o mângâie,
nici ochi să-i aline suspine.
Iubire, pe veci spulberată
în grădini să-nfloreşti
altă dată!
o floare pierdută
rămâne!
Nu-s inimi,
nici mâini s-o mângâie,
nici ochi să-i aline suspine.
Iubire, pe veci spulberată
în grădini să-nfloreşti
altă dată!
Pentru Dumnezeu, DEŞERTUL este O ALTĂ FĂRÂMĂ din Creaţia SA !
RăspundețiȘtergereŞi ACOLO ... a PUS o floare, pentru a-i MÂNGÂIA aşteptările !
~
Cornelius, :)
Multumesc mult, prietene! Sa-ti dea Dumnezeu, sanatate!
RăspundețiȘtergere