Dragoste de mai

Zâmbeşte soarele în bob de rouă

şi-un curcubeu se leagănă 
voios.

Pe florile înmiresmate

se odihneşte zborul cel duios.

Zâmbeşti şi tu

şi-n ochii-ţi verzi 
ce oglindesc natura 
zgomotoasă

poţi chiar şi liniştea

să-ţi pierzi,

scăldându-te,

în viaţa lor voioasă.

E-o primăvară plină de mister

pe câmpuri, în livezi şi prin păduri.

Mă-mpodobesc cu flori de măr.

Tu, verde drag, iar inima îmi furi!