Sunt apa ce susură
de un dor veşnic, nepotolit.
Voi îngheţa, la venirea iernii
văzând iubitul, îmbrăţişând
un alt suflet îndrăgostit.
Mă vor privi ca pe-un decor abstract.
Singurul lucru care va conta,
va fi fericirea lui,
alimentată mereu de alte izvoare,
acum, îngheţate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu